Sonet orb!

Nesperat și ca artiști...

 Licurici electrici...

ieri în vis

Frământau cu spor din zori

Leucoplasc  de ochi ...din palidă lumină

Val vârtej de buimăcii au dat

Și-au spart cu pietre-a mea retină.

Miop în chior, fad văzător.

Ochii-mi morți, mă nasc în orb!

I-am adunat de pe pășuni

În serile de post și albe luni...

Când zâmbetele-mi  lanternau în sol

Minor........ ce-i drept!

Opereta greierului de foame chior.

I-am strâns la piept și s-au topit

Instant!

Nu știam că-n inimă mai e

Așa de mult puțin...

Fosfor.

Morții-mi ochi sau orbi-mi vii...în deznădejdi

Pictați........DEVIZ................

Nu văd!!!!...............................

Bețivele-mi angoase beau doar vin

Din struguri chiori de dulci dureri

Îndeajuns de rafinați...

S-apuci secundic să disperi

Eul cast ,de mai de ieri!

........................................

L-am transformat în nevirgin

Zeflemist de prost în bum de contrabas

Un meteorit de vid...........,

Un ghiont în stern și mi-a orbit  sufletul pe loc

Aștept.................,

În derivații, culoarea verde.

Măcar a spune ....Vreau un rost!

Așa și chior.....fără culoare.... fără decor.

.................................................

Pictaseră în fosfor mov

Ochii-mi vii, de ieri, ca morți!